Installation guide (Română)

From ArchWiki
Jump to navigation Jump to search

Acest document este un ghid pentru instalarea Arch Linux din sistemul live bootat cu imaginea de instalare oficială. Înainte de instalare, este recomandată citirea FAQ-ului. Pentru convențiile folosite în acest document, vizitați Help:Reading. Exemplele de cod pot conține substituenți (scriși în italic) care trebuie înlocuiți manual.

Pentru instrucțiuni mai detaliate, vizitați articolul respectiv din ArchWiki sau paginile de manual (manpage-urile) fiecărui program, ambele legate de acest link. Pentru a primi ajutor interactiv, vizitați Canalul IRC și forumurile sunt disponibile, de asemenea.

Arch Linux ar trebui să meargă pe orice sistem compatibil cu arhitectura x86_64 cu minim 530 MiB RAM. O instalare de bază ar trebui să ocupe mai puțin de 2 GiB de spațiu de stocare. Cum procesul de instalare trebuie să descarce pachete dintr-o arhivă la distanță, acest ghid presupune că o conexiune la internet este disponibilă.

Pre-instalare

Imaginile de instalare și semnăturile lor GnuPG pot fi obținute de pagina de download.

Verificarea semnăturii

Este recomandat să verificați semnătura imaginii înainte de a o folosi, în special când folosiți un mirror HTTP, unde descărcările sunt de obicei predispuse să fie interceptate pentru a servi imagini cu scop intenționat.

Pe un sistem cu GnuPG instalat se poate realiza acest lucru descărcând PGP signature (sub Checksums) în folder-ul unde ați descărcat și ISO-ul, și să verificați cu:

$ gpg --keyserver-options auto-key-retrieve --verify archlinux-version-x86_64.iso.sig

Alternativ, dintr-o instalare existentă Arch Linux, folosiți:

$ pacman-key -v archlinux-version-x86_64.iso.sig
Note:
  • Semnătura în sine poate fi manipualtă dacă este descărcată de pe un site mirror, în loc să fie descărcată de pe archlinux.org, ca mai de asupra. În acest caz, fiți sigur că cheia publică, care este folosită să decodeze semnătura, este semnată de altă cheie, de încredere. Comanda gpg va arăta amprenta cheiii publice.
  • Altă metodă pentru a verifica autenticitatea semnăturii este să vă asigurați că amprenta cheii publice este identică cu amprenta cheii dezvoltatorului Arch Linux care a semnat fișierul ISO. Vizitați Wikipedia:Public-key cryptography pentru mai multe informații despte procesul de autentificare a cheilor publice.

Bootează mediul live

Mediul live poate fi bootat de pe un stick USB, un disc optic sau o rețea cu PXE. Pentru metode alternative de instalare, vizitați Category:Installation process.

  • Bootarea de pe un drive care conține media de instalare Arch se poate face de obicei prin apăsarea unei taste în timpul fazei de POST a calculatorului, după cum este indicat pe splash screen. Citiți manualul plăcii de bază pentru detalii.
  • Când apare meniul Arch, selectați Boot Arch Linux și apăsați Enter ca să intrați în mediul de instalare.
  • Vizitați README.bootparams pentru o listă a parametrilor de boot, și packages.x86_64 pentru o listă a pachetelor incluse.
  • Vei fi logat în prima consolă virtuală ca și utilizatorul root, și vei fi prezentat cu un prompt shell Zsh.

Ca să schimbi pe o altă consolă, spre exemplu, ca să vezi acest ghid cu ELinks lângă instalare, folosește shortcut-ul Alt+arrow. Pentru a edita fișiere de configurare, nano, vi și vim sunt disponibile.

Setați layout-ul tastaturii

Key-map-ul consolei implicit este US. Layout-urile disponibile pot fi afișate cu:

# ls /usr/share/kbd/keymaps/**/*.map.gz

Pentru a modifica layout-ul, adăugați un nume de fișier corespunzător loadkeys(1), omițând calea și extensia fișierului. Spre exemplu, pentru a seta un layout în germană:

# loadkeys de-latin1

Fonturile de consolă sunt localizate în /usr/share/kbd/consolefonts/ și pot fi setate de asemenea cu setfont(8).

Verificați modul de boot

Dacă modul UEFI este activat pe o placă de bază UEFI, Archiso va boota Arch Linux via systemd-boot. Pentru a verifica acest lucru, listați folderul efivars:

# ls /sys/firmware/efi/efivars

Dacă folderul nu există, sistemul poate a bootat în modul BIOS sau CSM. Citiți manualul plăcii de bază pentru detalii.

Conectarea la internet

Pentru a configura o conexiune la rețea, parcurgeți următorii pași:

Actualizați data și ora

Folosiți timedatectl(1) ca să vă asigurați că data și ora sistemului sunt corecte:

# timedatectl set-ntp true

Pentru a verifica starea serviciului, folosiți timedatectl status.

Partiționați discurile

Când discurile sunt recunoscute de sistemul live, acestora li se atribuie un dispozitiv bloc ca și /dev/sda sau /dev/nvme0n1. Pentru a identifica aceste dispozitive, folosiți lsblk sau fdisk.

# fdisk -l

Rezultatele care se termină în rom, loop sau airoot pot fi ignorate.

Următoarele partiții sunt necesare pentru un dispozitiv ales:

Dacă doriți să creați dispozitive bloc stivuite pentru LVM, encripție de sistem sau RAID, faceți-o acum.

Layout-uri exemplu

BIOS cu MBR
Punct de montare Partiție Tip de partiție Dimensiune sugerată
/mnt /dev/sdX1 Linux Restul dispozitivului
[SWAP] /dev/sdX2 Swap Linux Peste 512 MiB
UEFI cu GPT
Punct de montare Partiție Tip de partiție Dimensiune sugerată
/mnt/boot sau /mnt/efi /dev/sdX1 Partiție de sistem EFI 260–512 MiB
/mnt /dev/sdX2 Partiția root pentru Linux x86-64 (/) Restul dispozitivului
[SWAP] /dev/sdX3 Swap Linux Peste 512 MiB

Vizitați și Partitioning#Example layouts.

Note:
  • Folosiți fdisk sau parted pentru a modifica partition table-ul, spre exemplu fdisk /dev/sdX.
  • Spațiul swap poate fi setat pe un fișier swap pentru sistemele de fișier care suportă asta.

Formatați partițiile

După ce partițiile au fost create, fiecare trebuie să fie formatată cu un sistem de fișiere corespunzător. Spre exemplu, dacă partiția root este pe /dev/sdX1 și va conține sistemul de fișiere ext4, rulați:

# mkfs.ext4 /dev/sdX1

Dacă ați creat o partiție pentru swap, inițializați-o cu mkswap:

# mkswap /dev/sdX2
# swapon /dev/sdX2

Vizitați File systems#Create a file system pentru detalii.

Montați sistemele de fișiere

Montați sistemul de fișiere pentru partiția root în folder-ul /mnt, spre exemplu:

# mount /dev/sdX1 /mnt

Creați orice alte puncte de montare (ca și /mnt/efi) și montați-le partițiile corespunzătoare.

genfstab va detecta mai târziu sistemele de fișiere montate și spațiul swap.

Instalarea

Selectați mirror-urile

Pachetele care trebuie instalate trebuie să fie descărcate de pe servere mirror, care sunt definite în /etc/pacman.d/mirrorlist. Pe sistemul live, toate mirror-urile sunt activate, și sunt sortate după starea lor de sincronizare și viteza lor atunci când imaginea de instalare a fost creată.

Cu cât un mirror este plasat mai sus în listă, cu atât are mai multă prioritate atunci când un pachet este descărcat. Este de prefereat să editați fisierul și să mutați mirror-urile mai aproape de dumneavoastră, geografic vorbind, și să le puneți pe primele locuri, totuși și alte criterii trebuie luate în considerare.

Acest fișier va fi mai târziu copiat pe sistemul nou cu ajutorul pacstrap, deci merită editat corect.

Instalați pachete esențiale

Folosiți scriptul pacstrap pentru a instala pachetul base, kernel-ul Linux și firmware pentru hardware uzual:

# pacstrap /mnt base linux linux-firmware
Tip: Puteți substitui linux pentru un packet de kernel la alegere. Puteți chiar omite instalarea kernel-ului dacă știți ce faceți.

Pachetul base nu include toate uneltele din instalarea live, așa că instalarea altor pachete poate fi necesară pentru funcționarea deplină a unui sistem de bază. Considerați instalarea acestor pachete în particular:

Pentru a instala alte pachete sau grupuri de pachete, adăugați-le numele la comanda pacstrap de deasupra (separate prin spații) sau folosiți pacman în timp ce sunteți într-un chroot pe noul sistem. Pentru comparație, pachetele valabile în sistemul live pot fi găsite în packages.x86_64.

Configurarea sistemului

Fstab

Generați un fișier fstab (folosiți -U sau -L ca să definiți după UUID-uri sau label-uri, respectiv):

# genfstab -U /mnt >> /mnt/etc/fstab

Verificați fișierul /mnt/etc/fstab rezultat, și editați-l în caz că au apărut erori.

Chroot

Schimbați root-ul în noul sistem:

# arch-chroot /mnt

Fus orar

Setează fusul orar:

# ln -sf /usr/share/zoneinfo/Regiune/Oraș /etc/localtime

Rulează hwclock(8) pentru a genera /etc/adjtime:

# hwclock --systohc

Această comandă presupune că ceasul hardware este setat pentru UTC. Vizitați System time#Time standard pentru detalii.

Localizare

Editați /etc/locale.gen și decomentați en_US.UTF-8 UTF-8 și alte locale-uri necesare. Generați locale-urile folosind:

# locale-gen

Creați fișierul locale.conf(5), și setați variabila LANG în consecință:

/etc/locale.conf
LANG=en_US.UTF-8

Dacă ați setat layout-ul tastaturii, făceți-vă schimbările persistente în vconsole.conf(5):

/etc/vconsole.conf
KEYMAP=de-latin1

Configurarea rețelei

Creați fișierul hostname:

/etc/hostname
myhostname

Adăugați intrări potrivite la hosts(5):

/etc/hosts
127.0.0.1	localhost
::1		localhost
127.0.1.1	myhostname.localdomain	myhostname

Dacă sistemul are o adresă IP permanentă, ar trebui să fie folosită în loc de 127.0.1.1.

Completați configurarea rețelei pentru noul instalat mediu, asta include și instalarea managerului de rețea preferat.

Initramfs

Crearea unui initramfs nou nu este necesară de obicei, deoarece mkinitcpio a fost rulat la instalarea pachetului kernelului ales cu pacstrap.

Pentru LVM, criptare de sistem sau RAID, modificați mkinitcpio.conf(5) și recreați imaginea initramfs:

# mkinitcpio -P

Parola utilizatorului root

Setați parola pentru utilizatorul root:

# passwd

Boot loader

Alegeți și instalați un boot loader capabil de Linux. Dacă aveți un procesor Intel sau AMD, activați actualizări pentru microcode.

Reboot

Ieșiți din mediul chroot scriind exit sau apăsând Ctrl+d.

Optional, puteți demonta toate partițiile cu umount -R /mnt: Această comandă permite observarea oricăror partiții "busy", și găsirea cauzei cu fuser(1).

În cele din urmă, reporniți calcularorul scriind reboot: orice partiție care este încă montată va fi demontată automat de către systemd. Țineți minte să scoateți mediul de instalare și să vă logați în noul sistem cu contul root.

Post-instalare

Vizitați General recommendations pentru direcții de gesionare a sistemului și tutoriale post-instalare (ca și configurarea unei interfațe grafice, sunet sau un touchpad).

Pentru o listă de programe care pot fi de interes, vizitați List of applications.